Cand m-am intors din Bucuresti, sambata seara, am mers cu acceleratul 1644, care mi-e vechi prieten, fiindca am mers cu el vreo 4 ani. Evident, nu am stat 4 ani in el, dar in fine. E vorba de Bucuresti-Sighetu Marmatiei. Care cand vine e trecut prin foc la propriu, e o caldura care te ucide in el. Si aduna la asta fereastra de la compartiment, incuiata, bineinteles, si cei 6 oameni prezenti, si lipsa aerului conditionat. Bine, e si o parte buna, ca anul asta l-am prins dotat cu vagoane noi, cele care, in trecut, erau puse pe rapid. Asa ca era mai comod ca de obicei.
Eeei, in compartiment am stat, printre altii, cu un individ a carui figura nu trada nimic din ce ascundea. Dar tricoul cu Iron Maiden facea asta. Pe scurt, era de un bun simt firesc. Omul fuma, dar nu fuma in compartiment, fuma afara, pe geam.
In fine. Ma apuc eu sa povestesc cum m-a certat nasul ca aveam geamul deschis. El…
…asta nu-i nimic. Pe mine m-a certat ca de ce aveam bilet. Ca puteam sa ii dau jumate de pret lui si sa stau la caldura la clasa I. Uite ce i-am zis. “Nasule, eu am platit bilet de clasa a doua si stau aici, si l-am platit pentru ca stiu ca daca eu iau bilet cotizez la CFR, si ei au bani mai mulsi sa cumpere vagoane noi pentru trenurile mai scumpe, si asa ajung si la trenurile astea vagoane mai bune, si nu o sa mai stau nici eu in frig.”Omul asta mi-a placut mult. Cand am aruncat niste gunoaie la cos mi-a zis “daca ar gandi mai multi ca tine n-ar mai fi rau in tara asta”. Aceeasi replica i-am dat-o si eu lui după povestirea asta.
Tot respectul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu