Reinventarea brandurilor romanesti din „Epoca de Aur“

Fie ca au apelat la nostalgia romanilor, fie ca si-au construit o noua imagine, mai multe marci autohtone prezente înca de pe vremea comunismului se vand si astazi. Majoritatea brandurilor romanesti care au supravietuit trecerii la capitalism au fost cumparate de mari companii din strainatate.

In general, atunci cand ne amintim de produsele pe care le cumparam pe vremea comunismului, devenim nostalgici. Multe dintre ele nu au facut fata unei piete libere si s‑au pierdut printre alternativele mai ieftine de peste hotare. Insa cand vorbim de Dacii, saltele „Relaxa", frigidere „Arctic", detergent „Dero" şi cosmetice „Farmec" nu avem cum sa simtim acelasi lucru. Motivul? Sunt la fel de prezente în vietile romanilor si dupa Revolutie.

Comunismul inca vinde

Cumva, aceste branduri autohtone au reusit sa se reinventeze si sa supravietuiasca în capitalism. Mai mult, companii mari din afara le‑au cumparat pe bani grei. Nostalgia romanilor poate fi valorificata. Tot mai multe companii fac apel la vremuri apuse pentru a-si vinde produsele prezente înca din comunism. Cu retete imbunatatite, fara restrictii de ingrediente si limite de pret de la partid, unele branduri autohtone au „inflorit" dupa trecerea la capitalism. 

Altele au disparut imediat dupa Revolutie, cand romanii au fost mai mult decat fericiti sa renunte la produsele pe care, din lipsa de alternative, au fost obligati sa le consume in comunism.

Simboluri comuniste vandute pe bucatele

Astfel, pasta de dinti Cristal („care facea dintii ca de cal") a fost inlocuita cu Colgate, iar Brifcor-ul (zis de portocale), Cico-ul şi Quick-Cola - schimbate pe adevarata Coca-Cola.

Adevarate embleme ale „Epocii de Aur" au ajuns sa fie vandute pe bucatele, uzinele demolate (in locul de unde iesea, pe vremuri, sapunul Cheia se va inalta acum un liceu privat) sau cumparate de mari companii straine, care au ales sa sisteze productia sau sa-si mute operatiunile peste hotare (cum a fost cazul Colgate-Palmolive, care a cumparat fabrica Norveea Brasov, iar apoi a relocat operatiunile in Polonia).

Reinventarea brandurilor romanesti din „Epoca de Aur"

Inainte de ’89, magazinele romanesti erau pline doar la vizitele demnitarilor

Arctic

Arctic a aparut in 1970, initial sub numele FRIGERO. Doi ani mai tarziu, numele aparatelor produse la Gaesti (judetul Dambovita) s-a schimbat in Arctic. Pe o piata in care singurele alternative erau Fram, ZIL si Minsk, care consumau prea mult, Arctic a devenit rapid liderul. Mai mult, aproape 85% din frigiderele Arctic erau destinate exportului.

Anul 1990 a gasit Arctic cu o cota de piata de aproape 100%. Cu toate ca importurile au „muscat" puternic din aceasta, increderea romanilor in brandul cu care erau obisnuiti si-a spus cuvantul. In 1997, compania a fost listata la Bursa de Valori Bucuresti.

Grupul majoritar de acţiuni a fost preluat de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si grupul bancar francez Societe Generale. In 2002, compania a fost preluata de turcii de la Arcelik. Cu aceasta ocazie, gama de produse oferite s-a largit considerabil si, pe langa cunoscutele frigidere, fabrica a inceput sa produca aragaze, masini de spalat, hote, aspiratoare si televizoare.

Rom


Istoria Kandia incepe in 1895 cu numai sase angajati, intr-o fabrica de bomboane din Timisoara. In 1920, producatorul numara 300 de angajati, iar in 1948 a venit nationalizarea. Primul baton de ciocolata, „bunicul" popularului Rom, a aparut in 1964. Ca si nivelul de trai din acea perioada, reteta s-a tot degradat, s-a renuntat intai la lapte, apoi crema cu rom a fost umpluta de inlocuitori. In 2005, grupul Kandia-Excelent relanseaza Rom-ul prin campania „Senzatii tari din 1964".

Spoturile publicitare care evoca perioada comunismului si-au facut efectul, iar Kandia, compania care si-a tot schimbat proprietarul dupa 1989, inca produce si vinde mii de tone de „Rom Tricolor" anual. Mai mult, in portofoliul Kandia Dulce inca se gaseste si astazi Magura. In 2007, gugantul Cadbury-Schweppes a platit 100 de milioane pentru Kandia. In 2010, pentru a indeplini conditiile Comisiei Europene (privind fuziunea cu Kraft), Cadbury a renuntat la Kandia pentru 40 de milioane de euro.

In 2010, productia de batoane Rom a ajuns la 3.500 de tone, potrivit lui Mihut Craciun, director general Kandia. „Rom are ceea ce numim autenticitate - nu vrea sa para mai mult decat este. Din acest motiv, consumatorii o apreciaza, pentru faptul ca Rom este o marca de incredere, sincera, onesta, fara artificii inutile", crede acesta.

Guban


Pantofii Guban nu stateau pe hol, langa usa de la intrare, ci erau atent aaezati in sau pe dulapul din dormitor, în cutia de carton in care fusesera impachetati de vanzatoare. Se gaseau greu, cea mai mare parte dintre cele 30.000 de perechi care se produceau anual mergand catre export. Erau scumpi, preturile porneau de la 300 de lei si ajungeau pana la 900. Dar calitatea le determina pe romance sa dea cate un salariu pe o pereche de pantofi cu care sa se mandreasca apoi pe la „ocazii". Fabrica din Timisoara, infiintata in 1937, a fost privatizata in 1995 si, intre timp, a devenit GP&Company (societate pe actiuni).

Acum, pantofii Guban se gasesc la fel de greu, cu toate ca firma are „cateva sute de colaboratori in tara, magazine unde se gasesc produsele noastre", ne-a spus Tiberiu Strifler, director comercial al G&P Company. Insa sefii companiei au planuri mari. Vor sa investeasca in promovare, lansarea unor noi produse si modernizarea fabricii. Chiar daca vor sa atraga si consumatorii mai tineri, „cu siguranta istoria si traditia acestui brand vor fi puncte-cheie in viitoarele campanii de promovare", a mai spus Strifler.

Clujana 
Sa ai incaltaminte Clujana era un motiv de mandrie inainte de '89. Bocancii imblaniti produsi la Cluj erau considerati marfa de lux chiar si peste hotare. Ca mai tot ce era de calitate pe vremea aceea, incaltamintea Clujana mergea mai mult catre export si, pe langa statele din URSS, ajungea in Canada si chiar Australia. Fabrica avea atunci peste 9.000 de angajati.

In 2005 a fost privatizata, iar in prezent actionarul majoritar este Consiliul Judetean Cluj, cu o participatie de 98% in cadrul companiei. Anul trecut, producatorul de incaltaminte a exportat in Franta, Italia si Germania. Cifra de afaceri a inregistrat o crestere de 10%, ajungand la 9,7 milioane de lei (2,3 milioane de euro).

„Anul trecut am avut export in valoare de peste 200.000 euro. Pentru anul acesta avem un contract de peste 320.000 de euro, export", ne-a spus Cristina Lupu, directorul departamentului de vanzari al companiei. Acum, sefii producatorului de incaltaminte poarta negocieri cu reprezentantii Rusiei pentru a aduce Clujana si pe aceasta piata.

Azuga


Tineti minte sticlele maro pe care le spalati si cu care mergeati apoi la magazin pentru a cumpara bere? Capacele se pastrau (eventual dupa ce erau puse pe linia de tramvai pentru „stilizare") pentru tot felul de jocuri - atunci inca nu cresteau cartofi pe Facebook. Berea pentru „tot poporul" era Bucegi. La Azuga se ajungea ceva mai greu.

Una dintre cele mai cunoscute marci de bere din perioada comunista, Azuga, a fost cumparata în 2009 de SABMiller, cel mai mare producator de bere din lume, pentru 7,1 milioane de euro.

„Intr-adevar, la momentul achizitiei marcii (ianuarie 2009 - n.r.), studiile de consumator ne-au aratat o afinitate crescuta a acestora pentru marca Azuga si dorinta ca aceasta marca sa fie disponibila la nivel national, nu doar local", a declarat pentru „Adevarul" Grant McKenzie, vicepresedinte de marketing al Ursus Breweries, filiala din Romania a SABMiller.

„Ceea ce isi propune acum Azuga este sa rememoreze si sa invete din lucrurile bune care se intamplau atunci", a adaugat acesta. Din 2009 si pana in prezent, Azuga si-a triplat cota de piata.

Murfatlar


La nuntile cu staif se bea Murfatlar. Tot ce ramanea se pastra cu sfintenie pentru „ocazii" si „atentii" (cu o sticla de vin mai de soi faceai rost de orice aveai nevoie si nu gaseai). Cum a fost afectat producatorul de vinuri de trecerea la capitalism? „La Murfatlar s-au schimbat foarte multe. Cota de piata aproape s-a dublat in numai cinci ani, iar cifra de afaceri s-a dublat in ultimii doi ani", ne-a spus Laura Musat, PR manager al producatorului de vinuri.

Anul trecut, Murfatlar a inregistrat o creştere de 40% a vanzarilor de vinuri de masa. Cifra de afaceri a grupului a ajuns, in 2010, la 140 de milioane de lei, iar pentru 2011 se asteapta o crestere de 45 de milioane. Brandul Murfatlar, cu tot ce are in spate, poate fi evaluat usor la peste 100 de milioane de euro.

Relaxa

„Vrei sa-ti multumesti nevasta? Cumpara saltea Relaxa!", faceau haz de necaz tovarasii. Insa saltelele produse la Mizil s-au dovedit mai rezistente decat glumele. Acum, grupul Elvila detine marca, iar saltele sunt fabricate tot la Mizil, unde lucreaza aproximativ jumatate dintre cei 2.400 de angajati ai grupului. Cu toate ca vanzarile Elvila au scazut cu 2% in 2010, ponderea saltelelor „Relaxa" in vanzarile grupului s-a mentinut la 45%.

Cat de mult a contat traditia marcii atunci cand a fost cumparata ? „Acesta a fost un motiv primordial pentru preluarea Relaxa", ne-a declarat Andreea Predescu, director de marketing al Elvila. „Faptul ca foarte multe firme folosesc ilegal numele Relaxa pentru a se promova este o dovada a popularitătii brandului", a adaugat aceasta.

Si, ca in cazul oricarui produs, popularitatea este esentială supravietuirii. In cazul brandurilor romanesti care au rezistat trecerii la capitalism, „obisnuinta" a fost cu siguranta un atu. „Romanul este destul de conservator. Oamenii vin la brandul pe care il cunosc", a mai spus directorul de marketing.

Farmec

Nu-i asa ca, macar o data, o bunica sau o matusa v-a recomandat samponul de urzica de la Farmec?
Producatorul, cu mai bine de 120 de ani de viata, n-a facut matreata nici anul trecut. „2010 ne-a adus o cifra de afaceri de 95,9 milioane lei, in crestere cu 10% fata de 2009. Pentru acest an, avem in vedere consolidarea pozitiei pe care ne-am castigat-o pe piata si un avans al afacerilor de inca 5%", ne-a spus Ioana Borza, marketing manager Farmec Cluj-Napoca. Si, dupa ce anul trecut au trecut granita si au ajuns si in Ungaria, cosmeticele si produsele de ingrijire corporala Farmec vizeaza acum alte retele de retail din afara. Dar in niciun caz nu vor aminti de comunism in campanile de promovare.

„Dimpotriva, tot ceea ce am comunicat in ultimii ani a fost orientat catre inovatie si, in cazul anumitor game, catre un public din ce in ce mai tanar. Acesta este motivul pentru care am inceput sa dezvoltam proiecte online, avem un cont de Facebook si un website foarte activ". Pe de alta parte, a explicat aceasta, motivul pentru care anumite produse nu si-au schimbat ambalajul sau formula de multa vreme este dorinta consumatorilor.

Dacia 

Romanii nici nu mai numesc „Dacii" masinile pe care le conduceau in comunism. Le zic pur si simplu „1300-le". Mai bine, pentru ca se face mai usor diferenta dintre Dacia de acum (care circula prin mai toate colturile Uniunii Europene) si modelele 1100 , 1300 si 1310 de atunci. Acum, acestea palesc pe langa stralucitoarele Logan, Sandero si Duster.

Mai mult, autoturismele care se ies pe portile fabricii de la Mioveni aduc castiguri semnificative companiei-mama Renault. In ianuarie, marca romaneasca a depasit 20.000 de unitati noi inmatriculate în Europa. In 2010, producatorul autohton de autoturisme a vandut 350.000 de unitati, adica 40 de masini pe ora. Cresterea vanzarilor a fost de 12% comparativ cu 2009. In februarie, publicatia franceza „La tribune" a estimat cota de piata a Dacia la 2%.

„Hai, te scot la un Cico?"

Pe portile craiovene pe care ieseau in anii ’80 autoturisme Oltcit vor iesi noile Ford B-Max

Cico, Brifcor si Quick-Cola. Pentru cei cu varste de pana in 25 de ani, primul nume este asociat  automat cu replici ieftine de agatat pentru ca produsul a disparut imediat dupa Revolutie. Celelalte doua au avut aceeasi soarta, insa au tot incercat sa se relanseze. In jurul Brifcor - Bautura Racoritoare Indigena Fabricata cu Concentrat Original Romanesc - s-au iscat chiar conflicte intre companii, disputate ani intregi prin tribunale. Conceput in laboratoarele Institutului de Cercetari Pentru Valorificarea Legumelor si Fructelor, sucul era produs in toata Romania in anii '80. Imediat dupa aparitia mult-visatelor Coca-Cola, Fanta si Sprite, romanii au uitat de Brifcor.

Insa, in 2006, cei de la Romaqua Group si-au amintit si au relansat „Brifcor, sucul de care ti-era dor", alaturi de Quick-Cola. Conducerea companiei a anuntat chiar de la inceput ca principala lor strategie de promovare va face apel la nostalgia romanilor pentru vremurile apuse.

Insa drepturile asupra brandului Brifcor au fost disputate prin tribunale pana in 2010. In final, instanta a decis ca marca apartine sucevenilor de la Consuc SA (detinuta de grupul Trust Orizont), iar in toamna anului trecut acestia au reluat productia.

Acum, fabrica produce 1.000 de tone de Brifcor lunar, insa spera sa atinga curand capacitatea maxima de productie de 3.000 de tone, ne-a declarat Cosmin Iftode, directorul de marketing al grupului Trust Orizon. Romaqua, care are sub umbrela un alt brand romanesc puternic - Borsec, nu a renuntat si inca imbuteliaza si vinde Giusto-Brifcor si Quick-Cola. In toamna anului 2010, grupul a relansat si Cico, marca pe care au inregistrat-o la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM).

Din lideri de piata, simple amintiri

Multe dintre marcile care dominau piata in Epoca de Aur nu au facut fata trecerii la capitalism si au fost inlocuite, in preferintele romanilor, de produse din import. Inainte de '89, nu aveam de ales: ne spalam pe dinti cu Cristal, foloseam sapun Aro sau Cheia si, daca aveam pile,ne cumparam covoare de Cisnadie si perdele de Pascani.

Aflati dintr-odata in postura de a cumpara produse la care pana atunci doar visau, romanii nu au stat pe ganduri atunci cand au descoperit, pentru prima data in zeci de ani, ca au mai multe alternative pentru produsele pe care le consuma. Au dat repede Cico-ul si Quick-Cola pe adevaratul Coca-Cola si Cristalul pe Colgate sau Blend-a-Med.

In timp ce multe branduri autohtone „comuniste" au reusit sa se reinventeze si inca se vand, altele au pierit mai devreme sau mai tarziu sau au intrat sub umbrela unor mari multinationale. Astfel, chiar daca unele uzine de alta data inca sunt in picioare, bunurile pe care le produc poarta nume straine. Pe portile craiovene pe care ieseau in anii '80 autoturisme Oltcit vor iesi noile Ford B-Max.

Acum, romanii au inceput sa duca dorul marcilor devenite atat de dragi tocmai din cauza absentei lor. Pana pe la jumatatea anilor 2000, inca se mai gaseau nostalgici care licitau gume Turbo pe bloguri. Insa „ciunga" produsa de turci nu se mai gaseste de multa vreme. Fabrica de covoare de la Cisnadie este la un pas de faliment. Proprietarii incearca acum sa vanda 200.000 de metri patrati de covoare cu reduceri de pana la 75%.

Ultimul fum pur romanesc

Ultima astfel de „lovitura" pentru romanii cu varste de peste 30 de ani a venit in martie 2010, cand Fabrica de Tigarete de la Sfantu Gheorghe s-a inchis, iar legendarele „Carpati", „Snagov" si „Marasesti" si-au trait obstescul sfarsit. Dupa 113 ani de activitate, portile fabricii din Covasna s-au inchis, iar cei 103 angajati au intrat in somaj tehnic.  In 1931, la Sfantul Georghe au fost produse primele „Carpati" si „Marasesti". Din anii '70 au inceput sa iasa, pe aceleasi porti, si tigaretele „Snagov", primele tigari românesti cu filtru.

In 2004, Societatea Nationala Tutunul Romanesc (SNTR) a fost privatizata. Galaxy Tobacco a preluat 53,72% din actiunile SNTR printr-o tranzactie in valoare de aproape 18 milioane de dolari. Practic, noii proprietari au platit 1,6 milioane de dolari pentru fabrica, au preluat datorii in valoare de 11 milioane de dolari si au promis investitii in valoare de cinci milioane de dolari.

„CRISTAL FACE DINTII CA de CAL"

Un roman a consumat, in medie, mai putin de doua tuburi de pasta de dinti in 2010. Nu se stie care era consumul mediu pe cap de locuitor inainte de '89, dar stim cu siguranta ca pasta se numea Cristal: „Pasta de dinti Cristal face dintii ca de cal". Aceasta, alaturi de crema si pasta de dinti Norveea („Sper c-ati inteles ideea, spalati dintii cu Norveea"), erau produse la fabrica din Brasov, devenita ulterior Nivea Brasov.

In 1993, Colgate-Palmolive a preluat 76% din actiunile companiei, iar in 2006 a devenit unicul proprietar al firmei, platind peste 25 de milioane de dolari pentru participatia de 24% pe care inca nu o controla.

Colgate a creat, special pentru piata romaneasca, marca Super Cristal. Insa, in 2008, Colgate-Palmolive a decis sa inchida fabrica de la Brasov, iar pasta de dinti si crema Norveea (regasite in acelasi portofoliu) sunt acum produse in Polonia si aduse in Romania.

Tineti minte mirosul sapunului Cheia? Nici nu aveti cum, pentru ca tovarasii „mai mari" considerau astfel de caracteristici inutile proletarului roman, asa ca sapunul era inodor.

„Vreti sa cuceriti femeia?"

Fabrica chimica Apollo din Galati producea sapun inca din 1886, functionand ca o sectie a Centralei Industriale de Medicamente, Cosmetice, Coloranti si Lacuri din Bucuresti. In 1983, uzina care producea renumitul sapun Cheia numara 2.000 de angajati, care glumeau la locul de munca „Vreti sa cuceriti femeia?

Folositi sapunul Cheia!". In 1996, procesul de privatizare a fabricii s-a finalizat, Apollo intrand sub controlul omului de afaceri Marian Baila. In 2009, cladirile uzinei au fost demolate, iar utilajele care produceau sapunul fara miros - vandute la fier vechi. Pe terenul ramas viran se planuieste acum construirea unui liceu privat.

De la Oltcit la B-Max

In fabrica de la Craiova in care se produc acum automobile Ford erau asamblate, in 1981, primele masini Oltcit. Aparuta in 1977 ca un parteneriat intre autoritatile romane si producatorul francez Citroen, uzina a produs patru modele de Oltcit - Special, Club, Club 12 TRS si Club 12 CS - pana in 1994. Atunci, numele a fost schimbat in Oltena, care a devenit ulterior Rodae (odata cu semnarea unui contract cu sud-coreenii de la Daewoo).

"... tot mitraliera iese!"

Inca din 1938, la Tohan se facea munitie. Oficial insa, Fabrica Tohan Zarnesti producea biciclete si motorete. Un banc avandu-l protagonist pe Bula relata aventurile acestuia care, tot incercand sa monteze bicicleta primita de Craciun, se lasa pagubas si spune: „Oricum ai asambla-o, tot mitraliera iese". Chiar daca linia de biciclete era numai o acoperire, avea succes. Nu era ulita fara biciclete Pegas. Insa din '90, „biclele" romanesti au inceput sa se retraga prin beciuri si magazii, iar in locul lor straluceau te miri ce chinezarii.

„Moarte sigura cu cobra, dar mai sigura cu Mobra", erau avertizati tinerii care visau la aventuri pe doua roti. Aparuta pe piata in anii '70, motoreta era promovata drept „rezistenta si sigura". Modele fabricate au fost Mobra 50, Mobra 50 Super, Mobra Hoinar si Mini-Mobra.
In 2005, fabrica de armament a renuntat la linia de biciclete si motorete, care a fost scoasa la privatizare.

S-a pus praful pe covoarele de Cisnadie

Celebra fabrica de covoare de la Cisnadie este in pragul falimentului, proprietarii fiind nevoiti sa scape de 200.000 de metri patrati de covoare, pe care le vand cu o reducere de pana la 75%. Pentru a-si putea plati datoriile catre furnizori, proprietarii fabricii de la Cisnadie sunt nevoiti sa-si lichideze stocuri in valoare de doua milioane de euro.

Una dintre perlele industriei romanesti din judetul Sibiu, fabrica de covoare de la Cisnadie are o traditie de peste 100 de ani, functionand din 1874. Fabrica de la Cisnadie a concurat, pana in ziua de azi, cu cei mai mari producatori de covoare din lume, produsele sale fiind de o calitate impresionanta. Traditia si renumele acestor covoare sunt lovite de criza. Covtex Feizy, firma americana care detine fabrica de covoare persane, a intrat in incapacitate de plata inca din 2007. Florin Stoican

Democratia, pentru unii muma, pentru altii - ciuma

Ca mai tot ce era de calitate in perioada comunista, perdele fabricate la Pascani mergeau direct catre export. Chiar si prin strainatate, perdelele de la Siretul Pascani nu ajungeau la oricine. Chiar daca erau scumpe (pana la 20 de lei pe metru liniar), cumparatorii se inghesuiau.  Reprezentantii statelor comuniste trimisi in Austria, Canada, Bulgaria, Franta, Statele Unite ale Americii si Orientul Mijlociu aveau, in birouri, faimoasele perdele. Productia Siretul Pascani ajungea, in anii '80, la cinci milioane de metri liniari pe luna.

Siretul Paşcani, in insolventa 

Insa intrarea in capitalism a demonstrat ca nu monopolul fusese singura cauza a succesului Siretului Pascani. In 2003, firma avea profit de cinci milioane de euro si o cifra de afaceri de 12 milioane de euro. In numai cativa ani, situatia s-a schimbat dramatic. In primele sase luni ale anului trecut, societatea a inregistrat pierderi in valoare de aproape 1,8 milioane de lei.

Pe de alta parte, multe branduri autohtone inca se afla pe primele locuri in topul celor mai populare marci romanesti. Potrivit studiului „Leading Brands by Romanian Users 2011", realizat de Gemius si Evensys si publicat la sfarsitul lunii februarie, Dacia, Rom, Borsec şi Farmec sunt inca printre cele mai cunoscute de romani. Mai mult, consumatorii considera ca acestea sunt printre cele mai de incredere marci autohtone.

In top si pe online

Conform studiului realizat de Gemius criteriile care definesc prezenta online a unui brand sunt, in ordinea importantei, informatiile despre produsele/serviciile sale si datele de contact disponibile online (42%), imaginea sa online (site-ul web, bannerele, grafica, designul) (41%),  posibilitatea ca produsele sau serviciile sale sa fie cumparate de pe net (31%), comunicarea online cu clientii sai prin cat mai multe modalitati (27%), promovarea online intensiva, (25%), discutarea intensa pe bloguri, retele sociale, forumuri, (14%)

Cele mai prezente branduri romanesti pe internet

Marca    Procent

Dacia    33%
BCR    9,5%
eMag    5,8%
Ursus    5,%
Borsec    5,6%
Petrom    4,6%
ProTV    4,4%
Dorna    3,1%
BRD    2,8%
Ciocolata Rom    2,7%

Cele mai de incredere branduri romanesti

Marca    Procent

Dacia    26,5%
Borsec    7,3%
BCR    7,2%
Ursus    5,1%
Petrom    4,%
Dorna    3,9%
Ciocolata Rom    3,4%
Farmec    3,4%
Gerovital    3,1%
ProTV     3,%