Ciao, bella Italia (drumul catre casa)

A sosit ziua in care trebuia sa parasesc tara macaronatilor (Italia). Urma sa fac un drum lung cu momente placute si mai putin placute.  Am pornit la 10:45 fix.

Peste vreo jumate de ceas ne prinde o furtuna cu gheata de ne-o facut cateva gauri in acoperis (capota), pentru o vreme am crezut ca era uraganul ala de care tot se vorbeste in state. Dupa cateva minute se linisteste iar noi ne vedem de drum si mergem sa culegem celalalte persoane care asteapta cu nerabdare sa ajunga acasa in Maramuresu nostru mandru. Pana aici avem parte de un drum cat de cat linistit, putin aglomerat pentru ca se intorc macaronatii din ferie (vacante).

Pana atunci am mai luat doua persoane la bord, acum ne indreptam spre a treia...un domn de vreo 35 de ani care se credea fiul lu' Berlusconi. Ajunsi in fata portii la destinatia data, pe undeva prin Montebeluna il asteptam pe om 5 minute, dam un telefon sa vedem daca coboara la masina..ne facem griji pentru el, da de a cazut in dus poate se grabea saracu om. Si surpriza..raspunde la telefon si ne zice ca ajunge acasa in 20 minute. Cata nesimtire din partea lui. Noi ce sa facem, stam si asteptam...sta 40 de minute si iar il sunam...
 "-Unde esti nenea Ion?"
 "-Amu vin in 10 minute!"
Trece o ora, am vazut peste drum un restaurant japonez, mergem noi frumos acolo, mancam ceva si ne intoarcem la masina...dar nimic, nici un semn. Stam si asteptam, da de apare. Dupa 2 ore o alta surpriza, apare unu cu masina, iese un domn cu o femeie si cativa coconi care ne zice...
 "-Sefule amu' ma duc dupa geamantan"
vine ala cu 4 geamanane mari de tot, se uita la noi..."ma scuzati, treburi...una alta"
Il incarcam si pe nenea asta si mergem mai departe dupa un fecior cu un scuter rosu, undeva prin Venetia.

Saracu baiat ne astepta de cateva ceasuri cu scuteru in curte...aici scoatem gentile din masina ca sa putem pune in spate minunatul motor dupa care punem frumos toate geamantanele la loc. Asta a fost ultimul pasager, inainte sa pornim masina cerem o sticla de apa de la robinet de la mamica feciorului, aceasta ne aduce 2 sticle de apa minerala..amabila doamna, care se grabea sa ajung si la servici.
Bucurosi cu toti si cu gandul la casa, la cei dragi, unii dintre noi la copii, nepoti, soti, catei, vaci si multe altele, ne indreptam spre autostrada, ajunsi pe strazile cu mai multe benzi dam de alta aglomeratie si mai mare, iar ne miscam ca melcu. Cumva ajungem in Slovenia, oprim si ne alimentam la prima benzinarie, acolo vedem cativa frati de-ai nostrii veniti de departe, tocmai de la Paris...erau multi tata, da multi de tot, 12 la numar...o echipa de fotbal plus o rezerva ce poate juca pe orice post (furat, cersit etc, in afara de muncit), si s-au imbarcat astia cum au putut, intrau pe usi, prin porbagaj si au pornit la drum cu 20 minute inaintea noastra.

 Noi mai stam la o cafea si pornim. La un km de benzinarie ii ajungem pe gypsy, le facem cu mana si ne vedem de drum, cu gutzulica dat la maxim in difuzoare (mi-a cantat ala 24 de ore non-stop). La iesire din Slovenia avem probleme cu masinuta noastra...ne facem griji ca s-ar putea sa ne ajunga fratii nosrtii rromi, dar peste 5 minute ne facem alte griji pentru ei, s-ar putea sa nu ne ajunga din cauza uraganului...ne gandim la ei, doar si ei se gandesc tot timpu la noi pentru ca ne vor binele, da de i-a rasturnat pe undeva, saracii. Dar noi ne vedem de ale noastre si de drumul nostru. Pe la ora 12 intram in BUDApesta, de acolo mai avem 4 ore pana la vama.
Ajungem si in vama, foarte fericiti ca am vazut scris cu mare ROMANIA, stam la rand si asteptam sa ne controleze ectele...si vad ceva foarte frumos, un catel alb-negru

...asta e primul lucru pe care poti sa-l vezi atunci cand pasesti pe taramul nostru, pe langa gropile din asfalt. Ajungem la baietii cu ochi albastrii, ne iau actele de la sofer, deschid usa si fac prezenta...pana aici era totul in ordine. Merg aia in aspate, deschid usa si isi pun mainile in cap (am uitat sa va zic ca era control de ala mare)...si asa iau aia cate o geanta din masina si o desfac. Desface unu si da peste ceva lenjerie a unei femei, se uita ala si roseste de zici ca l-a muscat de fund catelu ala ce era prin zona, desface altu inca o geanta, pe cand pune mana pe ea da de niste oale si din masina nenea Ion zice ca is ale lui..sta nenea politai, se uita si zice
 "-Ce-s cu astea, le dati pe nuci?"
Scot aia toate geamantanele si dau de un motor mare si rosu...
 "-Da asta a cui ii?"
Fecioru din masina sopteste..."al meu"
 "-Te rog sa perzinti actele!"
 "-Is la d-voastra domnule."
 "-Nu astea, alealalte"
Am terminat si cu astia, bietii de ei cautau niste Ronson, Sfantu Gheorghe sperau si la un Carpati sau poate un kil de horinca de prune doar ca au gresit masina.
Ne vedem mai departe de drumul nostru. Vrem sa ducem oamenii fiecare la casa lui, prima norocoasa ii din Baia-Mare dupa care avem de dus baiatu cu scuteru, pe nenea Ion din Borsa, femeia cu lenjeria care acum 20 de ani a fost asistenta in africa si multi alti parteneri din drum, dar mai intai trebuie sa trecem de mult iubitul Gutin.
19:20 am ajuns acasa, dulcea mea casa. Imi desfac si eu geamantanul, iar primul gand pe care il am se indrepta spre fratii nostri tigani "oare pe unde se afla acum?"

Incerc sa ma odihnesc macar o ora pentru ca mai tarziua ma asteapta un alt drum pana in Cluj-Napoca...acolo unde o sa-mi strang puiul in brate dupa atatea saptamani.
Cam asta a fost deplasarea mea Italia-Romania.